5 zile
Circuite
Romania
Altfel te trezești dimineața când știi că pleci în vacanță, chiar dacă e destul de devreme. Moțăim relaxați în autocar, dar peisajul ne ia prin surprindere și ne dă energie. La prânz suntem deja în zona munților Hășmaș, iar natura ne-a pregătit un adevărat spectacol: Cheile Bicazului și Piatra de Altar. Musai să ai camera pregătită! Și cum cea mai bună parte a unui drum e pauza de gustare, ne oprim aproape de Lacul Roșu ca să încercăm niște delicatese locale bune de tot. Continuăm traseul prin Ținutul Neamțului și facem și un popas emblematic. Vizităm Curtea Domnească și Turnul lui Ștefan cel Mare din Piatra Neamț. Seara ne întâmpină la cazare, în Gura Humorului, unde vom petrece următoarele 4 nopți într-o atmosferă tipic bucovineană.
Nu mai stăm pe gânduri și intrăm direct în miezul tradițiilor Bucovinene și a meșteșugurilor renumite. Ne oprim la Muzeul Oului din Vama, cu mii de exponate pictate manual pe care parcă am vrem să le admirăm unul câte unul. Iar dacă nu eram convinși deja, ghizii noștri au pregătit și o demonstrație, ca să ne arate ce înseamnă cu adevărat “migala”. Ne continuăm explorările bucovinene vizitând cele mai spectaculoase mănăstiri pictate, adevărate capodopere ce își merită locul de onoare în patrimoniul UNESCO. În ordinea lor, mergem la Moldovița, Sucevița, Marginea și la Putna. Îi acordăm fiecăreia atenția pe care o merită și suntem ochi și urechi, la picturile și la ghizii care ne spun cele mai interesante istorii. Tot din seria experiențelor pentru suflet, ajungem și la Chilia lui Daniil Sihastru, o priveliște de neratat pentru oricine calcă pragul acestei zone. Încheiem cu o vizită la atelierul de ceramică neagră din Marginea, unde îi întâlnim pe ultimii olari tradiționali în plină acțiune. Am acumulat atât de multe din prima zi, se simte ca și cum am fi aici deja de-o săptămână.
Probabil că atunci când te gândești la un oraș cu muzee, Fălticeni nu este tocmai primul care îți vine în minte, dar vai ce surpriză plăcută vei avea când vei ajunge. La Muzeul de Artă pășim pe urmele lui Ion Irimescu, unul dintre cei mai importanți sculptori români ai ultimei jumătăți de secol. Ne mai așteaptă muzee unicat, cum ar fi Muzeul Apei sau Galeria Oamenilor de Seamă, atracții surprinzătoare care pur și simplu îți rămân în memorie. Pornim către Ipotești, unde ni-l imaginăm pe Mihai Eminescu “fiind băiet”, chiar în casa copilăriei sale. Ne luăm la vorbă despre viața și opera poetului, și cât ai clipi ajungem la Botoșani, unde o luăm la pas prin centrul vechi. Admirăm casele reabilitate și ascultăm povestea comunităților evreiești și armenești ce au influențat estetica orașului. Încheiem ziua pe urmele lui Ștefan cel Mare, chiar la Suceava, unde acesta s-a asigurat că și-a lăsat amprenta pentru multă vreme de acum încolo. Trecem poarta Cetății Domnești și încheiem turul cu o plimbare luminată de asfințit pe ulițele satului Bucovinean.
Fie alegi să rămâi în oraș, fie te înscrii în excursia opțională (extracost). Ținutul Neamțului așteaptă să îi descoperim comorile cele mai de preț, două dintre cele mai vechi și impunătoare mănăstiri din Moldova: Agapia și Neamț. Ascunsă privirii printre codrii seculari, fiind de un alb imaculat, Agapia apare printre frunzele întunecoase ca o icoană luminoasă. Interiorul este și mai impresionant, zugrăvit cu mare măiestrie chiar de Nicolae Grigorescu. Tot aici descoperim și atelierul de țesut și vizităm Muzeul Vivant din incintă. La câțiva pași ne așteaptă cu ușile larg deschise casa părinților lui Alexandru Vlahuță, locul în care autorul României Pitorești își găsea inspirația pentru operele sale. Diferită, dar la fel de frumoasă ca Agapia, ne așteaptă mănăstirea Neamț, cu o serie de istorii unice, unele cu conotații mistice, care ne vor face la fel de curioși ca niște copii. Amiaza ne găsește în inconfundabilul Humulești, unde altundeva decât la Muzeul Memorial Ion Creangă. Căsuța veche e păstrată cu mare grijă, iar interiorul acesteia pare nemișcat de trecerea anilor, ca și cum încă îl așteaptă pe povestitor să își mai trăiască o dată celebrele amintiri din copilărie. Mai mergem la o casă impresionantă, în Târpești, plină ochi de măști care mai de care, din colecția proprie a autorului.
Nu putem să părăsim al Bucovinei pridvor fără să mergem la Humor și la Voroneț. După ce ne clătim ochii cu frumoasa nuanță de albastru, facem un popas de legendă la Hanul Ancuței. Și nu rămânem doar cu povestea lui Sadoveanu în minte, ci chiar suntem oaspeți, cu bucate, și vin, și tot ce trebuie. La final, o pereche de poale-n brâu pentru drum și înapoi spre București. Pe seară suntem deja ajunși, dar cu gândul tot în vacanță.